vineri, 13 martie 2009

Cronica alternativa

And there was light..
In mintea mea, Cristina nu e reala. E creata de noi, de dorinta fiecaruia de a exista in viata noastra un om atat de simplu si de natural, un om care rade.. si rade atat de sincer si mereu cu gura pana la urechi de tu, oricine fiind, nu te poti opri din a-ti umple sufletul cu zambete, doar privind-o. Iar seara trecuta Cristina a ras cu Stefan Tivodar, cu Johnnie, cu Vlad, cu Mysha, cu Teddy, cu Fram, cu Radu, cu Danut.. si cu noi.
.. dupa ce s-a simtit "masculina" cu sticla de vin, au cantat atatea piese fruumooasee, acompaniati de Johnnie la.. dans:D Iar vorba serii a fost ''Iron City Man''! urmata de "Votati-ma!" L-a chemat pe Vlad, despre care eu nu stiu ce sa adaug la vorbele ei: "doua cuvinte: Vlad rulz." Nici nu are nevoie de mai multe.. pentru ca atunci cand ai spus Vlad, ai spus tot si acum zambesti. Despre momentul in care au cantat 'De vei pleca'.. numai cei prezenti pot intelege ce s-a intamplat. Nu vorbesc de piesa sau de puterea vocilor celor doi copii, ci vorbesc de sprijin, de incredere, de intelegere prin priviri; de felul cum Vlad o sustinea iar ea se tinea strans de el, de cum ea il ridica, iar el urca, de cum indiferent al cui drum alegeau, ar fi ajuns acolo. Si va dau cuvantul meu, au parut atat de mari, incat le-ai fi luat mana linistit, stiind ca-ti va fi bine.
Iar Radu.. dac-as putea lasa punctele de suspensie, iar voi sa aprobati din cap, stiind exact ce vreau sa zic. Emotiile fac oamenii de o mie de ori mai frumosi, ii vezi tremurand, cu privirea mereu in jos, cautand in ei insisi o putere sa se reculeaga.. Radu a reusit. Si poate ca nici nu stia ca poate, ca e mai puternic chiar si decat el. Muzica lui, alaturi de increderea gasita in vocea si in maini, a fost pentru cateva minute, tot. E ca si cand, in timpul melodiilor sale, am fost teleportati pe o pajiste verde si desi era cald, nu-ti batea niciun soare in fata, dar stiai ca e acolo. Era de ajuns. Era atat de bine. Cine stie, poate ca ne era linistea. de mult timp pierduta.
Este incredibil cum poti gasi in unii copii, chestia aia ce o au adultii de ne fac sa le dam mereu dreptate. Vlad si Radu, cantand piesa 'Creep' .. parca ne spuneau asemeni batranilor, printre versurile melodiei, sa avem grija, sa vedem pe unde mergem, sa ne imbracam gros.. i-am ascultat. Doar aveau 'aia'..
Si mi-a placut de Razvan! All casual and cool.. si publicul a fost o .. crema de caramel omogena. Am cantat, dansat si ras.. toti laolalta. Iar Danut are nume de bere si nu a cantat 'Rapa' :) Si pe la sfarsit, totul era ca intr-o mare sufragerie, unde la intrare ne primeau Teddy si Johnnie.
Cat despre Iron.. ca de obicei, peretii acelui locas s-au strans atat de tare, de ne-au dus pe fiecare in sufletul fiecaruia, simtind si intelegand aproape toate povestile din lume.
Poate ca unii cred ca este muzica, poate ca unii inteleg ca nu, poate ca e o intreaga viata a unui oras de otel, cu drame, zambete si maini.. Pana ne dam seama, Iron City e acolo in fiecare miercuri, cu cate un indiciu, poate chiar doua.

De Miana Ana Mia ... foarte frumos

6 comentarii:

Cristina Andrieş spunea...

Mă faci să ma ascund în spatele cortinei şi să nu pot comenta. :)

Păi cum să nu zâmbesc dacă sunt înconjurată de artişti de toate soiurile şi de un public atât de cald?

Ce mi-aş putea dori mai mult atunci când sunt pe scenă? Poate doar să mă străduiesc din ce în ce mai mult să vă mulţumesc aşa cum se cuvine...

Vlad.... rulzzzzzzzz spunea...

btw ... Duminik de Duminik, incepand cu orele 21 : 30 - Iron Karaoke Night... cu Vlad, club Iron City... Home of The Dedicated Iron Lifters... MAN ...

Livia spunea...

Poate ar trebui sa ne amintim de inceputurile Cristinei Andries, cand, proaspata venita in cercul Folk Frate, a fost considerata o "prospatura" cu putine sanse de a face ceva in muzica... (hai sa spunem ca a categorisita astfel din cauza faptului ca vocea ei nu era destul de pregatita, poate si emotiile au fost de vina...)
De atunci, Cristina a fost luata sub aripa protectoare a echipei Folk Frate, si dupa cum vedem, a ajuns sa fie recunoscuta pentru adevarata ei valoare.
Un om de muzica ar spune ca evolutia Cristinei a fost una rapida, in umbra careia se ascunde multa truda, emotii, si probabil in cea mai mare parte, un om, Stefan Tivodar. - lucru observat din ce in ce mai bine in ultimele aparitii pe scena a "Inegalabilei Cristinissima".
Eu banuiesc ca el a fost persoana care a impins-o de la spate, care a ajutat-o cel mai mult.
Stefan i-a daruit Cristinei din profunzimea trairilor si emotia cantecului care l-au facut sa fie urmarit, aplaudat, si poate chiar adorat de o mare parte a publicului feminin(poate nu numai).
Interpretarile pieselor din ciclul "Melodii pe care as fi vrut sa le sriu" ne fac sa ajungem la un alt nivel spiritual, sa ii simtim cuvintele, si poate ce mai mult, sentimentele care l-au facut sa cante acea melodie(mie imi place sa cred ca un artist nu isi alege melodiile pe care le interpreteaza nu doar "pentru ca suna frumos", si ca intr-adevar simte cu fiecare particica din sufletul sau acele piese.)
Eu personal simt cum ma atinge vocea lui, imi place la nebunie acel "rrrr" care este numai al sau, iar cand al sau glas se impleteste cu "dezmierdarea" Cristinei, duetul este de inegalat!
In inima mea a mai ramas o singura urma de indoiala; privirile admirative pe care si le impartasesc... oare sunt mai mult decat atat? Oare s-a infiripat ceva intre ei?

Anonim spunea...

si mie imi place 'rrr-itul' ala mic. ma regasesc in vocea lui si m-am panicat un pic cand am ajuns si am vazut ca ink nu era acolo, dar a venit intr-un final si m-a umplut de energie pentru sapt. urmatoare. Don't worry, be happy!

Vlad.... rulzzzzzzzz spunea...

app .. SILENCE !!! I KILL YOU !!! MAN !!!! :))

Oscar Wilde spunea...

"Artistul pune in opera tot ce are fermecator in fiinta lui. Urmarea e ca pentru viata nu-i mai raman prea multe. Singurii artisti, care si ca oameni sunt fermecatori, sunt artistii prosti. Artistii mari exista numai in ceea ce fac si prin urmare raman cu totul neinteresanti prin ceea ce sunt. Un mare poet, de exemplu, un poet cu adevarat mare, e cea mai nepoetica dintre toate fiintele. Poetii de duzina, insa, sunt absolut fermecatori. Cu cat mai schioape le sunt rimele, cu atat mai pitoresti sunt ei, ca oameni."

Livia, Livia... macar de-ai banui ce ai starnit, prin exprimarea urmei tale de indoiala!
Oamenii ar trebui sa fie mai atenti cu parerile lor despre altii, pe care decid sa le faca publice.