Am fost pus sa scriu cronica….
O seara plina, cu multi oameni pe scena… cu diferite stari de spirit… daca prima parte a serii a fost ceva mai alerta, in a doua jumatate melancolia s-ia pus amprenta pe Orasul de Otel…
Seara a fost deschisa de Johnnie si Mysha… cum Aurica mea a avut mare chef de cantat am ajuns si noi pe scena…
Cum se simtea nevoia unei voci feminine, Nico a fost invitata alaturi de noi pe scena… si sa simtit prezenta ei… a cantat cu noi, a cantat singuraa… a cantat frumos.
A venit vremea ca “Proiectul Tivodar”( inca cu gust de mare si de sare) sa urce pe scena, (scena care noua ne este foarte draga)… am cantat melodiile noastre si nu numai, cum am avut mare chef de “joaca” am schimbat-o pe Aurica cu Alma ( multumesc Mysha) si pentru prima data in Iron am cantat si la chitara…
Vocea Ioanei Munteanu a fost si ea auzita … si parca a dat drumul melancoliei care avea sa cuprinda Orasul de Otel…
Pe scena a revenit Stefan alaturi de un vechi prieten Andi si la un momentdat am aparut si eu…
Seara a fost incheiata de cei ce au inceputo, intr-o stare melancolica dar foarte placuta.
Este prima mea cronica, nu stiu daca e ok… dar promit ca data viitoare sa fie mai completa.
Porumbel Ciripescu (Alex)
Un comentariu:
Cronica e OK. :) Oricum, ce faci tu cu Aurica e foarte fain si, poate tocmai de aceea, aproape imposibil de exprimat in cuvinte.
Cel putin interventia ta din ceea ce m-am asteptat sa fie a doua jumatate a Rapei a fost extraordinara! Bravo!
Cat despre Ioana si melancolia... am scris deja despre asta pe blogul meu. Cine are rabdare sa citeasca cronici lungi poate sa-si arunce o privire.
Ne revedem miercuri!
Trimiteți un comentariu