Moldova are talent, dar .....

            N-am putut dormi din diferite cauze, deci m-am apucat sa cotrobăi pe internet unde am găsit o fetiţa talentată, in vârstă de 11 ani care a câştigat "Moldova are Talent" cu poezii româneşti.
           Faptul că cineva i-a constrit un "potpuriu" din câteva poezii româneşti, că a dat alt sens acelor versuri şi că a şi schimbat cuvinte ca să ajungă la scopul dorit, oare nu calcă nişte legi morale, etice sau ale drepturilor de autor?
           Se putea menţiona la sfârşitul momentului de Mihai Eminescu, Adrian Păunescu, Costache Ioanid iar cel care a creeat momentul să isi asume scrierea?

 

Teddy(Tudor Olaru)

Ne-am revenit!

         Ne gândeam să luăm o pauză mai lungă, ba chiar să nu mai revenim la concertele săptămânale, să avem timp mai mult pentru album dar, cei aproape 8 ani de când cântăm aproape în fiecare miercuri, au creat o relație aparte cu voi, cei care veniți la concertele noastre.Mulți dintre voi ne-au trecut pragul și am devenit prieteni. Am aflat acum că pentru mulți dintre voi ziua de miercuri este momentul special din săptămână.
        Ne-am hotărât să reluam concertele de miercuri, pentru voi și pentru noi, cu promisiunea că întodeauna vom încerca sa fim mai buni.

Ne revedem în fiecare săptămână în Iron City. 21:43.

 Mysha, Johnnie, Elena și Teddy vă mulțumesc pentru tot!

La multi ani, Ioane!

  Dintre toţi Ionii din România cel mai drag ne este al nostru
coleg Johnnie. Aşa că astăzi este motiv de sărbătoare în echipa FolkFrate! 

La mulţi ani, Ioane!

 Va lăsăm cu o lectură peste care am dat pe pruteanu.ro ,
astfel aflăm şi noi mai multe despre originea lui Ion!  



"Bună seara. Fizica ne învaţă că Ionii sunt nişte particule care CONDUC. Are dreptate.
          Tot fizica ne mai spune că "o ciocnire poate rupe uşor legătura slăbită între Ioni – şi aceştia devin independenţi". În jurul nostru, legăturile dintre Ioni ba se rup, ba se refac, e ca un fel de tarantelă sau, ca să fim mai neaoşi, ca un fel de tananică. De fapt, şi legăturile dintre Dumitri, Alexandri, Tudori, Virgili, Adrieni şi alţii se rup şi se refac în neştire, dar noi azi vorbim de Ioni.
          Ionii, mai spune manualul, pot fi pozitivi sau negativi. Din păcate, în viaţă lucrurile nu-s totdeauna ca în cărţi, fiindcă, nu ştiu cum se face, dar noi am avut parte mai mult de ioni negativi.
          Om mai trăi şi-om mai vedea.
          Cam asta ne grăieşte fizica despre Ion.

          Să trecem la antroponimie şi, după aceea, la etimologie.
          Se pare că Ion este numele cel mai răspîndit de pe glob (desigur, în variante specifice diferitelor limbi). Numele Ion ne vine din ebraicul Iehohanan, redus la Iohanán. Acesta este compus din două părţi: Io: prescurtare obişnuită pentru Iehova (Dumnezeu) şi verbul hanan: a avea milă, a face favoare (din care verb se şi trage numele Ana) – deci traducerea lui Iohanán este "Din graţia lui Dumnezeu; Dumnezeu s-a îndurat", adică o formulă de mulţumire adresată Cerului de părinţii care-şi doreau foarte mult un copil. Din acest străvechi Iohanán au derivat, mai întîi la greci Ioánnes, apoi la latini Iohánnes. De aici, mai ales după secolul IV d.Cr., dar, cu sporită intensitate, după anul 1000, numele s-a răspîndit în toată Europa: la nemţi Johann (sau Hans), la englezi John, la italieni Giovanni (sau Gianni), la unguri Janos, la ruşi Ivan, la cehi şi polonezi Ian, la olandezi tot Ian, la francezi Jean, la spanioli Juan, la irlandezi Sean, la armeni Horbanés apoi Ovanes, la arabi Hana, la greci Iannis etc. La români, o primă atestare documentară a numelui ar fi cea din 1247, în Diploma Cavalerilor Ioaniţi, care vorbeşte de un conducător pe nume Ioan, cneaz al unei formaţiuni de prin nordul Olteniei. Variantele româneşti ale numelui sunt nenumărate; alături de cele două principale (Ion, cea populară, şi Ioan, cea cultă) exista Ioanete, Ioncea, Ioncel, Ivancea, Ivaşcu, Iova, Itu, Ianache, Enache, Iancu, Ene, Encea, Oancea, Oncică, Oniciu, Ioanid, Ioanichie, Ioniţoiu, Ioaniţoaia, başca puzderie de diminutive şi hipocoristice^*: Nacu, Nelu, Nela, Nică, Nica, Cica, Nilă, Niţă, Niţu, Onaş, Onăşel, Nucu, Oana. La acestea se adaugă nume de familie care-l conţin pe Ion, produse de influenţa greacă: Caragiani, Caragiale, Caraion, Carianopol, Papaiani, Mavroiani ş.a., precum şi variantele datorate înrîuririi apusene: Jana, Janina, Gianina, Giani, Geanu, Gioni etc. După opinia lui Ion Aurel Candrea, numele Ion ar predomina, pe meleagurile noastre, în proporţie de 70 la sută, dar Graur găseşte exagerată estimarea; în statistici locale, Cristian Ionescu citează proporţii de circa 30 la sută.
          Stimaţi oameni cumsecade, continuăm mîine, seară bună!


(297-07.I.1998) IOANA şi ION (2)

          Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună seara şi la mulţi ani celor sărbătoriţi azi. Eu mi-am început încă de ieri mica lucrare asupra sferelor anecdotice, etimologice, mitologice sau folclorice înglobate în străvechiul nume Ion. Nu-mi rămîne, cu voia dv., decît să continuu azi.
          În mitologia greacă, Ion a fost fiul, de o legendară înflăcărare şi impetuozitate, al lui Apollo şi al Creusei, şi a domnit peste pămînturile care i-au păstrat numele: Ionia şi, de la acestea, Insulele Ionice şi Marea Ionică, în vestul Greciei.
          Victor Kernbach menţionează şi o divinitate folclorică a mitologiei româneşti, pe Ion Sîntion, frate de cruce al lui Crăciun, arcaş şi eliberator al divinităţii supreme. Nicolae Densuşianu îl punea în legătură cu zeul Ianus, cel cu două feţe, bizuindu-se pe quasi-coincidenţa zilelor celebrării. În creştinismul popular românesc, lui Ion Sîntion i s-a substituit, tîrziu, figura Sfîntului Ioan Botezătorul, deşi nu au nimic comun.
          Credinţa spune că minunea cea mai de seamă petrecută după ce Sfintul Ioan l-a botezat pe Mîntuitor a fost aceea că s-a sfărîmat contractul prin care Adam îşi vînduse Diavolului sufletul său şi pe al urmaşilor săi.
          În Bucovina, se spune că de Sînt-Ion se "botează gerul", adică începe să se moaie, şi vremea se îmbună. Aşa să fie! Tot în acea zonă, se socoteşte că Sf. Ioan Botezătorul este patronul pruncilor, care-i păzeşte de nenorociri. În Ardeal, se zice că dac-a venit Sîn-Nicoară pe cal alb, pleacă Sînt-Ion pe cal negru, adică se "înfrînge" iarna, se duce. Aşa să fie! În Muntenia, era datina de a se boteza de Sînt-Ion, cu agheazmă, şi viile, grădinile, vitele şi ogoarele. Tot aici, în sudul nostru cel de toate zilele, Simion Florea Marian nota că Sfîntul Ion se serbează mai mult de către femei, fără bărbaţi, fiindcă aceasta ar fi ziua, citez: "cînd femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul". Am încheiat citatul şi zic iar: Aşa să fie!
          O legendă care circulă în toate provinciile româneşti şi care s-a transformat şi în colindă, spune că Sînt-Ion a fost blestemat de maică-sa să se prefacă în fiară de pădure. El s-a transformat în pui de căprioară şi trăit astfel 9 ani şi 9 zile. Apoi, s-a făcut din nou om, a înălţat o mînăstire şi abia după aceea l-a botezat pe Isus Cristos, zice legenda noastră.
          Dar de "iordănitori" aţi auzit? Ei sunt, în Muntenia, un fel de colindători de Sf. Ioan, care-şi încep umbletul încă din seara de Bobotează. Merg prin case, cîntă Iordanul (ceea ce cîntă şi preotul în ajunul Bobotezei) şi "iordănesc", adică stropesc pe membrii familiei cu apă sfinţită şi apoi îi ridică în sus de trei ori. (Prin unele părţi, acest obicei se mai numeşte şi "vălărit") !Pe Ioni sau pe Ioane, dacă-i prind "iordănitorii", îi duc pe sus la gîrlă sau la fîntînă ca să-i "scalde"; în cazuri mai bune, Ion sau Ioana scapă doar cu cîteva găleţi de apă turnate în cap. Numai dacă-i cinstesc foarte-foarte bine pe iordănitori reuşesc să rămînă neiordăniţi.
          Dar bag seama ca şi eu vă iordănesc cam de multişor. E cazul să mai mîntui.
          Tuturor Ioanelor şi Ionilor, pozitivi, negativi sau neutri, mai mari, mai mici sau mai egali, doar trei vorbe le mai spun: SĂ FIE FERICIŢI!" 
George PRUTEANU    

Sumar 2013

În 2013 am avut parte de multe aventuri, am învatat foarte mult despre noi și ne-am închegat mai bine ca nicodată. Alături de noi au fost o multime de oameni, asa ca multumim: Dorel si Meghi, Marius Tanef, Eugen Moraru, Doina Stan,

Andrei Elefterescu, Andrei Ghitulescu, Coman și Marius (cei 2 soferi de bază), Mămăica, Iwa, Tudor Bâlcu,

Magda Puskas, Georgiana, Familiei Vulpe, Horațiu Serb, Claudiu Purcarin,

Club Vertigo (Blondu' si Tibi),Club Iron City, Folk You! și Jurnalul National.

Cu siguranță am uitat o groază de lume, dar sperăm că nu o să se supere nimeni. Noi suntem Mysha, Johnnie, Elena și Teddy și vă mulțumim că ați venit la concertele noastre! 

Vă urăm la mulți ani cu ocazia anului nou și vă lăsăm un sumar video al lui 2013!

 

FolkFrate si Oamenii Buni!

În anii trecuți, miercurea dinainte de Crăciun a însemnat pentru noi „Om Bun Afterparty”.
După ultima seară de Om Bun ne întâlneam la club să schimbăm păreri și primeam pe scena noastră cu
mare drag și concurenții festivalului, indiferent dacă erau sau nu premiati. Am cunoscut oameni veni'i de la Iași, Cluj sau chiar Timișoara care au participat la Om Bun și au cântat doar 2 piese, că așa e ]n festival. La noi întâlneau publicul Bucureștean mai de aproape.
Astăzi nu avem de ce să facem asta, asa că, în așteptarea unui Om Bun mai bun, anul ăsta schimbăm tradiționala miercuri de „Om Bun Afterparty” cu "FolkFrate! și Oamenii Buni!" și oferim ocazia de a cânta celor ce doresc să se suie pe scenă și să arate ce stiu. Doar în seara asta.
FolkFrate!

Miniturneu FolkFrate! 1 decembrie 2013...

  ...frumos!!!

La multi ani, Romania!

Weekendul ce a trecut, între 29 Noiembrie și 1 Decembrie, am fost în Ardeal să cântăm, în Cluj-Napoca, Alba Iulia și Reghin, si sa aflăm cum sunt românii din Ardeal de sărbătoarea națională.
          Prima seară a fost la Cluj, a fost minunat, am găsit un oraș plin de tricolor și mulți oameni cu bună dispoziție. Concertul a fost fain, publicul foarte înțelegător, deși au fost probleme tehnice la început.
Casa Folk ne-a primit foarte fain, vă recomandăm să mergeți acolo dacă vreți să găsiți Vama Veche în mijlocul iernii! 
         A doua zi ne-am trezit și am pornit către cetatea din Alba Iulia, acolo unde sunt Spațiile RYMA, unde am și cântat. Am avut parte de un public demențial care la miezul nopții, când s-a făcut 1 Decembrie, a pornit cu adevărat distracția cu hore și cântece românești. Am petrecut până "devreme".
        Dimineața, o parte din noi am dat o tură prin cetate să vedem serbările de 1 Decembrie din Alba Iulia, am văzut foarte multă lume, am fost marșuri  pentru o țară mai curată și oriunde ne uitam vedeam tricolorul.
        Cu acest sentiment "de bine" am plecat către Reghin. Cum am ajuns în oraș am auzit muzică populară, semn că festivitățile erau în toi și aici. Seara am avut parte de un concert foarte fain în DOGMA PUB, unde am întâlnit câțiva oameni cu inimi mari.
        Putem spune că, ajunși pentru prima oară prin Ardeal am fost primiți foarte bine și am plecat din fiecare loc cu  promisunea de a reveni. Cu gândul ăsta putem sta liniștiți până la anul, când cu siguranță o să mai trecem prin Ardeal.
        La sfârșit am vrea să mulțumim celor care ne-au sprijinit și celor pe care i-am întâlnit pe acest drum: Georgiana, Magda Puskas, Tibi și Cristina de la RYMA, Tibi de Dogma, Alin Zaharie de la Zi de ZI, Marius Scarlat care a condus 1200 de kilometri în timp ce noi ne comportam ca niște copii în spate, Stefănița că a venit cu noi și a menținut buna dispoziție, Adina și Marian Vulpe care ne-au oferit vizuina lor :), celor care au venit la concerte și au plătit bilet ca să ne vadă și celor pe care trebuia să îi numim aici dar am uitat.
POZE GASITI AICI
FolkFrate!
Mysha, Teddy, Elena și Johnnie! 

P.S.:  București, te așteptăm miercuri în Iron City. 

Cel mai nou membru FolkFrate!

Salut!

Sunt Haru, cel mai nou membru al echipei Folk Frate! Prea multe lucruri despre mine nu pot spune, deoarece am numai aproximativ două săptămâni de viață.

M-am născut în atelierul Curly Brothers Instruments, fabricat cu măiestrie din lemn de mesteacăn, adus direct din pădurea de argint a lui Eminescu.  Sunt mândru.

Am observat că nu semăn deloc cu "frații" mei. Nu vreau să mă laud, dar sunt mai înalt și mai frumos... hmm... cel mai frumos :)
Sunt unic.

Am ajuns în echipa FolkFrate! iar partenerul meu este o fată (ce-mi pot dori mai mult?!). Nici n-am prins bine viață și merg să văd Ardealul de 1 Decembrie. Și Elena spune că ar putea fi și zăpadă.
Sunt norocos.

Cat despre sunet, trebuie să veniți să mă ascultați. Am încă emoții, dar sunt pozitive și abia aștept să împărtășesc cu voi serile de miercuri.

Cu drag,
Haru.