miercuri, 29 decembrie 2010

Ultima

Sau ultimul? Nu prea conteaza. E ultima seara de miercuri sau ultimul Folk Frate pe anul asta. Va asteptam diseara, sa ne vedem cu bine si sa ne uram un an mai bun. De fapt... n-ati vrea voi sa tragem un chef "prerevelion" cu retrospectiva 2010 in stil Folk Frate? Nu de alta, dar pana pe 19 Ianuarie nu ne mai vedem...

Va astept

Mysha

joi, 23 decembrie 2010

La sfarsit de an

Pentru ca e sfarsit de an ma uit in spate. Zambesc. Anii trec si trec si trec, uneori ca in bancul acela cu discul cu povesti: "Copii, vreti sa ascultati o poveste?". Mi-a trecut prin cap sa dau o cautare "folk frate" pe google. Ce tineri si frumosi eram... O sa il vedeti si pe Bodi in poze... Inainte sa inceapa aventura Iron City. Ia uitati-va voi ce faceam noi cam acum 4 ani... :)



Mysha

duminică, 19 decembrie 2010

De la altii adunate

Primul care a scris ceva despre ce s-a intamplat in miercurea fara de iron este Adrian, iar cum s-a simtit el in acea seara puteti citi aici!
Apoi, foarte frumos impachetata poveste a orasului de otel a fost spusa de Ioana si poate fi citita aici!
Pentru cei indobitociti de prea multe reclame, campanii, strategii si televizor, vreau sa spun doar atat. Ganditi-va ca pentru 3 zile am ramas fara casa. Nu mai aveam unde sa mergem. Ceea ce stiam ca e acolo pentru noi nu mai era.
Pentru cei care se tot intreaba de ce: Nu va inteleg fratilor! Va pot spune 1000000 de motive. De la cedarea psihica a patronajului pana la inchiderea cu forta de catre autoritati. Imaginati-va ce vreti voi. Conteaza? Eu stiu doar ca 3 zile am fost pus in fata faptului ca Iron nu mai e. Am plans.
Faptul ca intre luni si joi (da, Iron City a fost inchis si luni, chiar daca eu am scris aici abia marti) s-a gasit solutia salvatoare n-a putut decat sa ma bucure. Avem casa din nou. Miercuri vom fi din nou in orasul de otel, in formula completa si cu chef de cantat. Cum ar fi sa ma duc la Bodi sa-l intreb de ce a fost inchis? Voi va dati seama ce vorbiti oameni buni?

Va astept miercuri!

Mysha

vineri, 17 decembrie 2010

Sfârşitul nu-i aici

Din totdeauna v-am incurajat sa ne scrieti. Daca aveti ceva de spus, sau daca vreti sa scrieti despre o seara FolkFrate, scrieti-ne un mail pe adresa folkfratearondgmailpunctcom si il vom lua in seama. Azi am gasit un mail care avea titlul "Sfarsitul nu-i aici" si era semnat Gabi. Continea textul si pozele urmatoare:



E declarat şi asumat, se ştie şi am şi scris despre asta: sunt dependentă de serile FolkFrate! în Iron City. De-acum un an şi ceva, când am descoperit serile FolkFrate! în Oraşul de oţel, miercurea sunt acolo. Dacă se întâmplă să nu fiu, am o stare de neastâmpăr şi simt că pierd ceva foarte special. Prietenii mei ştiu: orice-ar fi, miercurea de la 21.43 am program.

Lunea mi-e o zi antipatică, marţea e aşa şi-aşa, dar deja mai bine, că ştiu că vine miercuri. Marţea asta n-a fost bine. Nu ştiu dacă a fost din cauza proverbialelor 3 ceasuri rele, dar pe seară am rămas blocată în faţa monitorului: pe blogul FolkFrate! se anunţa că Iron City s-a închis. Mărturisesc, am plâns. După care au intrat în joc mecanismele de apărare: la început m-am gândit că e vreo glumă proastă, apoi am intrat în faza de negare: am zis că nu se poate, că e imposibil. Cum să se închidă locul unde am petrecut atâtea nopţi de miercuri, vineri şi sâmbătă? Am avut săptămâni când am mers aşa mult acolo, încât la un moment dat am postat pe Facebook că Iron e „my second home”.

Era subînţeles că nici FolkFrate! nu se va mai ţine. Am intrat în panică. Dar n-am sunat pe nimeni, pentru că încă nu credeam şi nici nu voiam să cred. Mi-a fost clar că ce trebuie să fac e să aştept să se facă miercuri seară, ca să merg să văd cu ochii mei ce se întâmplă în Iron. Miercuri pe la prânz Bianca şi Vali au anunţat pe Facebook că nu se poate pune lacăt unei stări, şi că ne adunăm în Iron la ora obişnuită. M-am simţit uşurată: suntem mai mulţi.

Pe la 19 m-am întâlnit cu o prietenă, iar când ne-am despărţit şi m-a întrebat unde merg, i-am spus foarte firesc: ca de obicei, la FolkFrate! S-a închis clubul unde se ţine, dar mă duc”.

„Păi dacă s-a închis, unde te duci?”

„ Nu contează, eu merg în Iron, vreau să protestez paşic, nu se poate să se-nchidă.”

Se-nchisese. A fost cel mai straniu sentiment, să fac dreapta după Salt şi să n-aud voci şi chitară. Uşa era mută şi încuiată. M-am încăpăţânat să trag puţin de ea, după care am acceptat evidenţa. Totuşi, peste 20 de minute, la 10 fix, în faţă la Iron erau 20-25 de oameni cu priviri triste, dar bucuroşi că ne reîntâlneam şi că FolkFrate! ne adunase iar pe toţi.

FolkFraţii găsiseră un alt loc unde să stăm şi să poată cânta, dar era doar un loc, nu era locul nostru și nici nu era o stare. Ne-am aşezat, plutea o senzaţie ciudată în aer, de loc străin, de tristeţe, de întrebări despre ce-o să se întâmple cu FolkFrate! şi cu Iron City, dar şi de bucurie că eram toţi acolo şi că puteam să ascultăm, să cântăm şi să fim împreună. Johnny ne-a urat, ca de obicei, bun venit, Mysha era emoşionat, lui Teddy îi lipsea basul.

Şi au cântat la rece, ca la cabană. Când Mysha a luat-o pe Alma şi a început primele acorduri de la „Sfârşitul nu-i aici”, am ştiut că aşa e. M-am uitat în jur şi am văzut oameni frumoşi care ascultau cuminţi şi atenţi, cântau şi sperau cu tot sufletul în adevărul versurilor. În stânga şi în faţa mea: Mysha, Johnny şi Teddy care au cântat piesa mult mai serioşi ca alte dăţi, frumos şi cu emoţie.

Când s-a terminat piesa şi aplaudam, m-am gândit că tot amestecul ăla de sentimente care ne face să revenim miercuri de miercuri în Iron, să stăm ore întregi să ascultăm, şi să ne zâmbim unii altora aşa de firesc, chiar dacă uneori printre lacrimi, nu se poate pierde. Şi nu se va pierde, atâta timp cât există mereu câţiva nebuni care să se-ncăpăţâneze să creadă până-n pânzele albe în ceea ce iubesc.

După 2 zile: aseară, joi, Iron era deschis. Niciodată nu m-am bucurat atât de mult să apăs o clanţă şi să deschid o uşă.

Dar o să mă bucur le fel de tare miercurea viitoare. Şi, sper, câteva mii de miercuri de-acum înainte.

Gabi













Miercurea fara de Iron

Stateam ca pe ace. Am convenit sa ne vedem, noi, folkfratii cu Bodi la Salt. Pe la 7. Am baut o bere si ne intrebam ce-i de facut? Daca nebunii chiar apar la 10 in fata barului? De deschis n-avea cum sa se deschida. Deci ce era de facut. Am stabilit sa cautam o carciuma cu loc pentru o mana de oameni, sa asteptam sa se faca 10 si sa luam frumosii nebuni din fata barului la o bere in carciuma respectiva. Zis si facut.
Doar ca, mai toate carciumile din centrul vechi au plasma. Ceea ce inseamna ca mai toate locurile erau rezervate de la 9 in vederea vizionarii meciului stelei. O serie de coincidente si intamplari mai mult sau mai putin fericite ne-au purtat pasii spre un bar care se vedea din strada Covaci. Era gol. Am intrebat daca putem canta, pentru ca o sa mai venim cu cativa oameni. Ni s-a zis ca se poate dar ca doar pana la ora 11 jumate. M-am gandit ca un FolkFrate cabana style pret de o ora e mai bun decat nimic. Clar. ALMA tocmai a fost invitata la chef. Era aproape 10 asa ca am mers catre Iron City-ul cel inchis. In fata barului, vreo 10 oameni beau vin fiert din capacul/cana unui termos.
"Vreau si eu"
"Bai nebunilor, voi chiar ati venit"
"Pai e miercuri, cum sa nu venim"
"Dar stiati ca e inchis"
"Asa cum am zis pe facebook, a trebuit sa venim"
"Sunteti nebuni! Hai sa mergem sa bem o bere... am gasit noi un loc unde ne lasa sa cantam la rece pana pe la 11 jumate"
Am scris repede pe spatele unui fluturas ce anunta ceva eveniment "FOLK FRATE" si numarul meu si al lui Johnnie de telefon. Am lipit hartiuta de usa inchisa a orasului de otel cu un plasture si am plecat. Deja erau aproape 15 persoane stranse. Ajunsi in carciuma cu pricina, ne-am asezat, am luat niste beri si pe la 22:20 cantam "Destin cand vine toamna".
"Buna seara si bine ati venit la folkfrate" zice Johnnie
Beri, cantat ca la cabana, dar totusi folk frate. Cateva poze multumita lui Serban:









Am terminat cu cantecul bufonului. A fost o seara minunata si nici nu stiti, voi cei care ati fost acolo, ce minune ati facut si cum ne-am simtit datorita voua. Va multumim mult ca ne-ati fost aproape.

Si pentru ca se intampla minuni, si pentru ca Iron City s-a redeschis si pentru ca ne dorim sa va cantam miercuri de miercuri inca 10 ani...




Mysha


joi, 16 decembrie 2010

FIE SA RENASCA !

Cate ceva despre minunatia care s-a-ntamplat aseara, va voi spunemai tarziu, promit ca in cursul zilei de azi, acum va spun doar ca diseara petrecem la Iron City, cu Dj Vadim.

marți, 14 decembrie 2010

Moare vara...

Asa incep serile FolkFrate.

Daca tot se apropie craciunul... hai sa cantam ceva de vara

La chitara bas.... TEEEEEEEEDDY Olaru

La chitara smechera... (a.k.a. ALMA)... Mysha

La Gigel (microfon smecher)... Johnnie

Asta e echipa FolkFrate. Astia suntem. Dar, alaturi de noi, tot acest timp, au fost STIVE de oameni. Cel mai important este Bodi Pieptanaru'. El, a crescut Iron City (a.k.a. orasul de otel). Era copilul lui si casa noastra miercuri de miercuri. Vestea ca Iron City s-a inchis ne-a daramat. Si pe noi si pe el.
Din nefericire trebuie sa va scriu asta. Iron City nu mai e.

Mi-a cazut in noapte mana, cand am vrut sa te descant...

Tocmai acum, iarna, cand ma bucura nespus sa merg miercurea pe plaja la mare, de acolo de pe scena, Iron City s-a dus.

Moare vara, moare vara
Si vine toamna pe Pamant.

:((

Mysha

luni, 13 decembrie 2010

Alina Manole @ Iron City


Si te iubesc atat de...Si bratele se ridica in aer in fiecare miercuri in Iron City.
Pe 15 decembrie ridicam bratele si mai sus pentru ca Alina Manole, impreuna cu Adrian Cristescu si cu Teddy Olaru vin cu "Luna Patrata" in Orasul de Otel si aduc piese noi de pe viitorul album si o serie de colinde (fara ler) de cantat ca si cand ar veni Mos Craciun mai repede.
Va asteptam la un concert care aduce liniste, armonie si zambet, un concert special cu muzica Altfel.

Luna Patrata – concert in cadrul serilor Folk Frate, miercuri, 15 decembrie, ora 22:00

P.S.: Pentru informatii si rezervari 0721 22 33 43

Multumim

Multumim tuturor celor ce au platit intrare saptamana trecuta. Bani stransi au ajuns la Stefan.

marți, 7 decembrie 2010

FolkFrate te roaga sa faci o fapta buna

Facem Folk Frate cadou pentru Fane cu intarziere de la Mos Nicolae.

Un prieten bun – Fane - care ne-a ajutat in nenumarate randuri pe foarte multi dintre noi a suferit un accident si este internat in stare critica la Spitalul Municipal. Si cum sistemul sanitar din Romania are inca unele defecte, avem nevoie de ajutorul vostru pentru a il ajuta si pentru a strange suficient sange ca sa il ajutam sa treaca peste acest impas.

Cei ca...re au domiciliul in Bucuresti, si care sunt de accord sa doneze ...sange o pot face luni 6.12.2010, incepand cu ora 07:30 la Institutul Hematologic Bucuresti de pe strada Dr Felix (in spatele spitalului Filantropia).

Programul pentru donatori este 8-12.

In momentul recoltarii se va face mentiunea "pentru PISCHIS STEFAN" (internat la Spitalul Municipal - terapie intensiva).

De mentionat este faptul ca in acest moment trebuie DOAR GRUPA B3 POZITIV SPECIAL PENTRU TROMBOCITE. Recomandarea medicilor este sa se mearga un donator o data la doua zile.

Multumim anticipat celor care vor veni in ajutorul prietenului nostru si ne cerem scuze celor care se afla in alte orase ale tarii si au primit acest e-mail.

S-A PRIMIT ACCEPTUL CA SE POATE DONA SANGE SI LA PLOIESTI: Centrul de tranfuzie Sanguina aflat pe Soseaua Vestului, nr. 24 A

Mai jos veti gasi regulile pentru donare sange.



- cu o zi inainte interzis consumul de alcool, grasimi, si mancaruri foarte sarate/picante.
- Minim 6 ore de odihna
- De baut foarte multa apa (nu sucuri)
- De consumat de preferinta carne rosie, si legume/alimente bogate in fier

In dimineata donarii:

- un mic dejun usor fara grasimi
- interzis fumatul, consumul de cafea ( exceptie fac cei cu tensiune mica, dar in cantitati reduse)
- trebuiesc consumate lichide
- pot fi consumate croisante, banane (fara fructe cu aciditate crescuta – citrice)

Cazurile in care nu poti fi donator:

- daca ai consumat droguri in perioada recenta,
- bolnavi de HIV, ulcer operat, hepatita, afectiuni cardiace, boli contagioase…
- Tratamente stomatologice (anestezie)
- femei in perioada menstruatiei
- femei insarcinate



De preferat sa ajungeti la ora 7.30. In dimineata donarii il cautati pe BOGDAN PISCHIS si va indruma el !

Sangele va fi donat ptr STEFAN PISCHIS de la Spitalul Municipal !


INTRAREA 5lei
Cu suma stransa din biletele de la intrare il vom ajuta pe Fane!


MULTUMIM !!! Va asteptam in numar cat mai mare, nu conteaza grupa de sange, orice donatie conteaza.

daca va intereseaza sa donati sange puteti urmari posturile de aici:

http://www.facebook.com/event.php?eid=137349046318665&num_event_invites=0#!/event.php?eid=174551285908051


vineri, 3 decembrie 2010

Bucuresti - Suceava - Gura Humorului - Bucuresti

Asa am facut. 4 folkfrate in 8 zile. Bine... nu e ceva neobisnuit pentru noi... Am mai cantat asa si asta vara la mare. Doar ca tura asta parca a fost drumul mai lung si mai cu peripetii. Bun. Dupa minunata miercuri de la cabana de otel, vineri am pornit catre Bucovina. Cei 3 folkfrati in masina condusa de Cristina Andries. Nu am tinut minte nici macar 10% din glumele care s-au intamplat pe lungul E 85. Cert e ca am ajuns cu bine la Suceava, unde n-am avut timp de mai nimic. Soundcheck, cazat, o cina grabita constituita din Piţa (asa e acolo... cu "ţ" nu cu "zz" - cel putin asa zice Johnnie... eu n-am observat asta decat in Gura Humorului la "Cooperativa de Piţa La Bomba") si cantare.

Cantarea - Suceava:

Eu cred ca am inceput relativ stangaci. 2 piese in formula completa si apoi piesele pentru concurs. Una din regulile festivalului este ca trebuie sa canti 3 piese pentru concurs in prima ora de cantat. Noi am inteles putin altfel regula asta, asa ca dupa 2 piese cu totii am cantat Nadir, Cauta-ma tu, Femeia copac si inca ceva piese de le cant doar eu cu Cristina... Piese relativ moi, triste... de feeling. Apoi, pentru 2 piese a fost doar Teddy cu Cristina pe scena, timp in care am decretat cu Johnnie. HAOS. De la momentul asta, am inceput o seara FolkFrate comprimata intr-o ora. Folk, Rock, Reggae, Pop, Blues, Semimanea, Hip-Hop, Bossanova si cate si mai cate combinatii de stiluri. Fun for all. Pe la 4 dimineata am ajuns la cazare si am realizat surprinsi ca cele 2 camere rezervate pentru Adi Bezna (Gazda festivalului) si Bodi Pieptanaru' (da da da... chiar el... venit din orasul de otel sa ne sustina) au fost date pentru ca "rezervarea era valabila doar pana la ora 22:o0". Circ. Plecat in cautare de cazare... Alt circ. Pe moment ne-am enervat dar am castigat niste subiecte de glume si am ras ca niciodata....

Sambata - Gura Humorului

N-am reusit sa aflam cati km sunt intre localitati in Bucovina. La intrebarea "Cati km sunt pana la .....?" ni se raspundea "Cam .... minute". Deci, dupa 40 de minute de mers cu masina din Suceava am ajuns la Gura Humorului. La Bomba. Baut o cornata, o bere, fugit la studio. Alta regula a festivalului FolkLung spune ca trebe sa inregistram o piesa care va fi pusa la final pe cd-ul festivalului. Cate o piesa de la fiecare artist. Bine... Fie... Studio. "Cauta-ma tu". Toate bune si frumoase. Intors la Piţerie.
Off topic: Eu mananc foarte, foarte iute. FOARTE IUTE. In Bucuresti inca nu am gasit un sos care sa mi se para prea iute. Din piţa lor, pe care am cerut-o "cea mai iute piţa din lume" n-am reusit sa mananc decat 2 felii.

Scurt Soundcheck, si incepem. Nu noi ci Adi Bezna. Asa cum am spus mai sus, el a fost si este pana la sfarsit gazda festivalului. Sincer, il invidiez putin pentru ca are parte de distractia asta in fiecare week-end timp de 12 saptamani si in plus de asta o sa si cunoasca o multime de oameni frumosi. La Bomba am cantat altfel. Fara playlist, fara griji, fara micile emotii date de faptul ca suntem "in deplasare". Am cantat ca acasa, in orasul de otel. Nu ma intrebati ce, cum, cat pentru ca nu stiu sa va raspund. Stiu sigur ca in prima ora de cantare am cantat cele 3 piese pentru concurs si anume Nadir, Cauta-ma tu, si Femeia copac. Mai mult, nu va pot spune decat ca am avut parte de un public minunat, care a cantat cu noi si care a raspuns aproape la orice provocare data.
Mai vreau sa va zic ca o apreciez mai mult pe Cristina ca sofer dupa aceasta plecare. Pe drumul de intoarcere ne-a explodat un caucic si Cristina ne-a scos in decor fara incidente. Doar cu o mica sperietura. Dupa inca niste peripetii am reusit sa schimbam roata si asa am ajuns cu bine acasa.


Miercuri - 1 Decembrie - Bucuresti

Orasul de otel.
O miercuri ca oricare alta. Cristina in forma, noi cu povesti din Bucovina, Alma cu chef de cantat. Si am cantat pana la 4 dimineata. Si pentru ca Ion (stiti voi... barmanul) a avut grija de noi, n-am fost in stare sa scriu nimic ieri si relatarile despre seara de miercuri sunt aproape inexistente.
Anul asta mai avem Folk Frate de 3 ori, asa ca va asteptam pentru ultimele 3 seri Folk Frate din 2010. Miercuri, in orasul de otel.

Mysha